AUR a sesizat DNA în privința contractelor SAFE cu Rheinmetall, de circa 5,7 miliarde de euro
Partidul AUR a cerut Direcției Naționale Anticorupție să verifice cum au fost negociate și atribuite contractele de apărare. Disputa privește în special ținta de 60% producție locală, pe care Ministerul Economiei o contrazice.
De Redacția Presa Independentă, , 3 min de citit

Partidul AUR a transmis o sesizare Direcției Naționale Anticorupție (DNA) privind contractele încheiate de România cu grupul german Rheinmetall în cadrul programului european SAFE, evaluate la aproximativ 5,7 miliarde de euro. Formațiunea cere să fie verificate modul în care au fost negociate și atribuite acestea, precum și alegerea furnizorilor, stabilirea prețurilor, obligațiile de producție în țară și transferul de tehnologie.
În comunicatul partidului apar „semne serioase de întrebare privind transparența negocierilor” și se vorbește despre „beneficiile reale pentru industria românească de apărare”. Potrivit AUR, circa 5,69 miliarde de euro dintr-un pachet total de 8,33 miliarde au fost orientate către Rheinmetall.
Partidul îi solicită Guvernului Niculescu să facă publice obligațiile prevăzute în contracte și să comande un audit independent privind avantajele economice și industriale. Mai cere explicații pentru contradicțiile legate de ținta de 60% producție locală, cronologia negocierilor și traseul instituțional al aprobărilor.
Ce spune Ministerul Economiei
Ministerul Economiei a precizat că acordul de cooperare cu Rheinmetall nu include un angajament general de 60% producție locală. Procentele din documente ar avea baze de calcul diferite și nu ar reprezenta o medie pentru întregul program SAFE.
Conform documentelor ministerului, localizarea industrială este de 30% la blindatele Lynx, cu posibilitate de creștere la 40% dacă se comandă un lot suplimentar de 66 de vehicule. Pentru navele destinate scafandrilor procentul este de 35%, pentru navele de patrulare de 30%, iar pentru sistemele antiaeriene Skynex, Skyranger 35 și Millennium de 15%. Potrivit presei, controversa a pornit de la diferența dintre ținta anunțată de reprezentanții Guvernului și aceste cifre.
Reacții politice
Mihai Jurca, fost șef al Cancelariei premierului, a scris pe Facebook că ponderea fizică a componentelor românești la Lynx este de circa 60%, dar valoarea lor economică atinge doar 35%.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a cerut un control asupra tuturor contractelor SAFE, inclusiv asupra celor mai mici ca valoare. El a afirmat că aceleași procente au fost prezentate în ședințele coaliției și la întâlnirea de la Cotroceni.
Președintele Nicușor Dan a spus că știa că o parte importantă din fondurile SAFE ajunge la Rheinmetall, dar că nu are suspiciuni privind legalitatea contractelor. El este de acord cu publicarea documentelor, dacă ele nu conțin informații clasificate sau protejate prin clauze de confidențialitate. Fostul premier Ilie Bolojan a respins ideea unor condiții dezavantajoase pentru țară: „Nu există clauze păguboase pentru România”, a spus el, argumentând că acordurile includ investiții și transfer de tehnologie.
Poziția companiei și un alt dosar
Rheinmetall descrie înțelegerea ca pe cel mai amplu set de contracte externe din ultima perioadă și vorbește despre investiții de sute de milioane de euro în România, mii de locuri de muncă și peste 200 de subcontractori. Livrările sunt programate între 2028 și 2030.
Separat, Ministerul Apărării a emis o factură de penalități de 8,7 milioane de euro pentru întârzieri la livrarea unor sisteme antiaeriene Rheinmetall. Achiziția este anterioară contractelor SAFE și distinctă de ele.
SAFE este un program european finanțat din fonduri împrumutate.
Foto: epicioci / Pixabay