CEDO a respins cererile unor magistrați privind plata eșalonată a drepturilor salariale câștigate în instanță

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, în unanimitate, ca vădit neîntemeiate cererile a cinci judecători și foști judecători din România care se plângeau că hotărârile definitive prin care li s-au recunoscut drepturi salariale nu au fost executate integral. Informația a fost relatată de Luju.ro, care citează comunicatul CEDO din joi, 22 octombrie 2026.

Ce a decis Curtea

Decizia a fost pronunțată la 13 octombrie 2026 în cauza Pușcașu și alții c. României (cererile nr. 2598/24, 2721/24, 11485/24, 13549/24 și 13550/24) de o cameră de șapte judecători. Ea este definitivă. Reclamanții locuiesc la Deva, Coaș și Sibiu și au invocat dreptul la un tribunal și protecția proprietății. După cum arată comunicatul, ei susțin că mai au de primit sume între 30.000 și 571.891,74 de euro.

Curtea a reamintit că statul nu poate invoca lipsa fondurilor pentru a nu executa o hotărâre judecătorească. A apreciat însă că este vorba despre circumstanțe excepționale, cu constrângeri economice și bugetare, iar autoritățile au aplicat ajustări succesive care au permis o executare progresivă. Potrivit CEDO, „Curtea nu poate concluziona, în ciuda duratei semnificative a perioadelor de neexecutare”, că lipsa executării integrale ar fi afectat esența dreptului reclamanților sau le-ar fi impus o sarcină individuală excesivă.

Argumentele privind veniturile și conflictul de interese

Instanța a arătat că veniturile lunare ale reclamanților sunt mult mai mari decât salariul sau pensia medie din România și nu a considerat că ei fac parte dintr-un grup vulnerabil. De asemenea, Curtea a observat că judecătorii care s-au pronunțat asupra unor drepturi de care puteau beneficia ei înșiși ar fi putut genera un conflict de interese și că instanțele par să își fi depășit rolul tradițional. Alegerea politicilor bugetare și alocarea resurselor publice țin, a subliniat CEDO, de puterea executivă și de cea legislativă.

Cifrele invocate de Guvern

Guvernul a precizat că, între 2006 și 2022, Ministerul Justiției a plătit magistraților 2,56 miliarde de lei, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, între 2010 și 2022, 4,58 miliarde de lei. Pentru 2026, Înalta Curte și Parchetul General au cerut aproximativ 1,4 miliarde de euro pentru restanțe, inclusiv dobânzi. Plata a fost eșalonată prin acte normative succesive din 2009; în 2023 s-a stabilit un eșalon de cinci ani, începând cu 2024, iar în 2025 scadențele neplătite au fost amânate până în 2026.

Legătura cu alt dosar

Luju.ro notează că dosarul nu are legătură cu procesul în care Curtea de Apel București și Înalta Curte au obligat Guvernul să pună la dispoziție sumele pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Publicația scrie că, după decizia CEDO, Guvernul rămâne obligat să aloce banii în acel dosar, așa cum au stabilit cele două instanțe.

Sursa: Luju.ro.
Foto: Adrian Grycuk, CC BY-SA 3.0 pl, via Wikimedia Commons. Scris cu AI