CSM: România nu are un traseu unitar pentru copiii victime ale abuzurilor sexuale în justiție

Protecția copiilor victime ale abuzurilor sexuale diferă de la o instituție la alta și de la un județ la altul, arată raportul „Îmbunătățirea și consolidarea sistemului de justiție pentru minori”, publicat joi, 12 noiembrie 2026, de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

Documentul este rezultatul unei analize adoptate în plen de CSM asupra modului în care se desfășoară procedurile judiciare cu minori victime ale infracțiunilor sexuale. Analiza se bazează pe consultarea a 390 de judecători și procurori și pe examinarea a 213 hotărâri definitive. Raportul urmărește să identifice vulnerabilitățile sistemului și să propună măsuri pentru prevenirea revictimizării.

Concluziile raportului

CSM afirmă în raport: „În practică nu se poate identifica, la nivel național, un traseu unitar, predictibil și protejat de la un capăt la altul pentru victima minoră.”

• Primul contact al copilului cu poliția are loc, în majoritatea cazurilor, într-un spațiu obișnuit, nu într-unul adaptat.
• Timpul până la audiere variază de la câteva ore la peste un an.
• Parchetele nu folosesc suficient rețeaua de camere de audiere încă din faza incipientă a urmăririi penale.
• Aplicarea Protocolului NICHD-R depinde de existența unor profesioniști formați la nivel local.
• Decizia de a reaudia victima minoră aparține fiecărui judecător, fără criterii unitare la nivel național.
• Gradul în care direcțiile de asistență socială identifică, sesizează și sprijină pe termen lung copiii diferă de la un județ la altul.
• Etapa de după hotărârea definitivă este cea mai puțin monitorizată instituțional.

Propuneri și recomandări

Raportul conține șase propuneri pentru îmbunătățirea aplicării traseului instituțional al copilului victimă. Printre recomandări se află un sistem de referință unitar pentru audierea minorului în instanță, susținut de 89,4% dintre judecătorii consultați, adică 143 de răspunsuri favorabile din 160.

Documentul a fost finanțat din fonduri europene și elvețiene, prin programul „Securitate și siguranță publică — Justiție”.

Coordonarea raportului

Judecătoarea CSM Laura Radu a confirmat că a coordonat raportul și că se pregătește un al doilea livrabil. Ea a spus: „Avem nevoie de un mod unitar de lucru în astfel de cauze cu toti participanții: direcții de protecția copilului, poliție, parchet, instanțe, psihologi”.

Potrivit presei, printre colaboratori se numără judecători de la CSM, de la curți de apel, tribunale și judecătorii, procurori, un șef de serviciu din Poliția Română și o psiholoagă de la DIICOT.

Consiliul Superior al Magistraturii este instituția publică cu rol de garant al independenței justiției.

Foto: michelbossart / Pixabay