Dezincriminarea deținerii de droguri pentru consum propriu: ce prevede proiectul din Senat și cum se

Un proiect de lege care propune înlocuirea răspunderii penale cu amenzi pentru deținerea de droguri destinate consumului propriu împarte specialiștii, potrivit Spotmedia. Cătălin Țone, fost șef în structurile antidrog ale Poliției, se opune, iar Marian Ursan, directorul executiv al Asociației Carusel, susține schimbarea. Ambii spun însă că statul a eșuat în prevenție și în sprijinirea celor care au nevoie de ajutor.

Ce prevede proiectul

Proiectul B544/2026 a fost înregistrat la Senat pe 5 octombrie de senatoarea independentă Victoria Stoiciu și de Cristian Ghinea (USR). Senatorul PNL Daniel Fenechiu a fost inițial printre inițiatori, dar și-a retras semnătura pe 12 octombrie.

Acum, Legea 143/2000 prevede pentru consumul propriu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă penală în cazul drogurilor de risc și închisoare de la 6 luni la 3 ani pentru cele de mare risc. Proiectul propune amenzi contravenționale de 1.000-1.500 de lei, respectiv 1.500-3.000 de lei. Deținerea ar rămâne interzisă, iar traficul ar rămâne infracțiune. Persoanele depistate ar fi evaluate, obligatoriu în cazul minorilor, iar adulții cu dependență diagnosticată ar putea folosi spații de consum supravegheat medical. Banii din amenzi ar merge spre prevenție și asistență.

Argumente pro și contra

Ursan avertizează că un dosar penal poate pune sub semnul întrebării viitorul unui tânăr și crede că societatea i-ar privi altfel pe consumatori: „Și nu o să-i mai vedem ca pe niște infractori”. Țone admite că un dosar penal poate fi un șoc, dar spune că, în unele cazuri, intervenția procurorului a dus la evaluarea și tratarea adolescenților. El susține și că cercetările îi ajută pe anchetatori să ajungă la traficanți, deoarece consumatorii indică de la cine au cumpărat.

Parchetul General și DIICOT avertizează că dezincriminarea ar putea îngreuna combaterea traficului; DIICOT critică lipsa unor cantități-limită. Federația Edupart cere respingerea proiectului în forma actuală, iar Patriarhia Română consideră că ar putea normaliza consumul.

Expunerea de motive menționează 520 de condamnări definitive în 2025 pe baza articolului 4 din Legea 143/2000, față de 78 în 2016; 88 dintre ele au fost cu executare. Documentul nu precizează câte vizează exclusiv consumul propriu.

Date despre consum și tratament

Studiul național din 2024 arată că 12,3% dintre respondenți au consumat cel puțin o dată un drog ilicit, față de 10,7% în 2019, dar consumul din ultimele 12 luni a scăzut de la 6% la 5,4%. Ursan spune că primește zilnic mesaje de la familii care nu știu unde să caute ajutor și vorbește despre listele de așteptare pentru tratament substitutiv. Cei doi cer educație antidrog în școli și centre comunitare pentru tineri.

Sursa: Spotmedia.
Foto: jarmoluk / Pixabay. Scris cu AI