Proiect împotriva „avocaturii clandestine”: dezbatere aprinsă la Senat pe modificarea Legii 51/1995
Comisia Juridică a Senatului și UNBR au dezbătut miercuri, 29 octombrie 2026, un proiect care prevede sancțiuni pentru cei care oferă contra cost servicii juridice fără a face parte dintr-o profesie reglementată. Inițiatorii spun că actele uzuale permise de Codul civil nu vor fi afectate.
De Redacția Presa Independentă, , 2 min de citit

Comisia Juridică a Senatului și conducerea Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) au organizat miercuri, 29 octombrie 2026, la sediul Senatului, o dezbatere pe proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 privind profesia de avocat, potrivit Luju.ro. Ținta declarată este sancționarea exercitării fără drept a avocaturii, adică a serviciilor juridice oferite publicului, contra cost și cu caracter de continuitate, de persoane din afara profesiilor reglementate.
Inițiativa se află în procedură de urgență. În ultimele săptămâni, mai ales ONG-uri și voci din antreprenoriat și-au exprimat temerea că ar putea fi sancționate actele interne, precum contractele dintre angajatori și angajați, și că actele permise de Codul civil ar putea fi încheiate doar prin avocat, contra onorariu.
Ce modificări au fost anunțate
Inițiatorii au precizat că Articolul II din proiect, cel referitor la prevederi din Codul civil privind întocmirea unor înscrisuri de către avocat, va fi eliminat în întregime. La Articolul I, punctul 8, sintagma „profesii juridice” va fi înlocuită cu „profesii reglementate”.
Vicepreședintele UNBR, senatorul Daniel Fenechiu, a spus că proiectul va fi modificat pentru a evita confuzia între avocatură și alte profesii juridice, precum notarii, executorii, juriștii sau practicienii în insolvență. El a subliniat că nu va fi interzisă încheierea actelor scrise uzuale, ci vor fi vizate doar actele redactate contra cost pentru public. Fenechiu a spus: „Dacă noi prindem un avocat că face contabilitate, îl dăm afară din profesie, dar nu vom fi niciodată de acord ca o coafeză să acorde consultanță juridică”.
Președintele UNBR, Traian Briciu, a declarat că proiectul nu urmărește interzicerea inteligenței artificiale: „Nu ne-a trecut prin cap să cenzurăm AI-ul, programe precum Claude, Chat GPT, care nu spun că dau avize, ci vizăm exclusiv zona acelor pretinse consultanțe juridice personalizate de către cineva care se pretinde profesionist”.
Poziții ale participanților
La dezbatere au participat ministrul Justiției, Radu Marinescu, președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici, Laura Badiu, vicepreședintele CSM Bogdan Silviu Staicu, reprezentanți ai executorilor judecătorești, ai consultanților fiscali și ai Curții de Arbitraj Comercial Internațional, avocați și parlamentari.
Ministrul Marinescu a apreciat că proiectul este „benefic, pertinent și legitim”, dar că unele prevederi sunt perfectibile, de aceea au loc dezbaterile. Laura Badiu a cerut garanții că prevederile nu intră în competența exclusivă a notarilor publici. Briciu a răspuns că textele vizate privesc doar acte în sprijinul unor persoane vulnerabile și nu afectează notarii.
Potrivit Luju.ro, dezbaterile au fost aprinse, cu argumente pro și contra, iar inițiatorii au susținut că proiectul vizează doar activitățile „clandestine” desfășurate public, contra cost, în domenii rezervate prin lege profesiilor juridice.
Sursa: Luju.ro.
Foto: William John Gauthier from Denmark, CC BY-SA 2.0, via Wikimedia Commons, cropped. Scris cu AI